LA DÉMARCHE AUTOTHÉORIQUE DANS LA SOLITUDE CARAVAGE DE YANNICK HAENEL : L’INTERMÉDIALITÉ ENTRE LITTÉRATURE ET PEINTURE

Abstract

The Autotheoretical Approach in Yannick Haenel’s La solitude Caravage: Intermediality between Literature and Painting. The following study focuses on the autotheoretical process used by Yannick Haenel in his essay, La solitude Caravage. The main hypothesis is that, through the relationship between literature and painting, the French writer creates his own theories regarding the creative process, hiding them under the mask of an apparent biography of the Italian painter Caravaggio. By closely examining Yanick Haenel’s text, we reveal how he uses intermediality as a creative force in his literary work, aiming to demonstrate that his essay belongs to the autotheoretical genre. As a methodological approach, the first part of the article is dedicated to the explication of the main characteristics of autotheory and those of intermediality, before moving on to the practical part, where we focus on the author’s actual writing process (intermediated by his contact with Caravaggio’s paintings), and on the analysis of the essay that becomes an ars poetica. The main conclusion of the article is that Yannick Haenel proposes a hybrid work that constructs an intermedial space, a place of meeting between his literary creed and Caravaggio’s pictorial creed, while creating at the same time a literary posture.

REZUMAT. Procedeul autoteoretic în La solitude Caravage de Yannick Haenel: intermedialitatea literatură – pictură. Prezentul studiu se concentrează asupra ilustrării procedeului autoteoretic utilizat de Yannick Haenel în eseul La solitude Caravage. Ipoteza noastră principală este că, prin intermediul relației dintre literatură și pictură, scriitorul francez își expune propriile teorii despre procesul creator, mascându-le totodată sub forma biografiei pictorului italian Caravaggio. Analiza fragmentelor textuale care indică apartenența eseului de față la genul autoteoretic ne va permite să demonstrăm că Yannick Haenel folosește intermedialitatea ca mijloc de creație a operei literare. Ca demers metodologic, prima parte a articolului e consacrată explicitării principalelor caracteristici ale autoteoriei și ale intermedialității, în timp ce partea practică se concentrează asupra procesul scriiturii și a analizei eseului, o adevărată ars poetica. Principala concluzie a studiului nostru este că Yannick Haenel propune o operă hibridă care creează un spațiu intermedial, de întâlnire între crezul său literar și crezul pictural al lui Caravaggio, construindu-și în același timp o postură literară prin care își definește propria devenire în calitate de scriitor.

Cuvinte-cheie: autoteorie, intermedialitate, ekphrasis, postură literară, (auto)biografie

Article history: Received 19 November 2024; Revised 13 February 2025; Accepted 12 March 2025; Available online 25 March 2025; Available print 30 April 2025.