«KADDISCH» PAR RAVEL DANS LES MIROIRS HERMENEUTIQUES. UN MIROIR SONORE INFINI DE L’HEBRAÏQUE «ALAS»

Abstract

We are proposing to situate Maurice Ravel in a refined poetic aesthetic. Our desire is to offer an original philosophical and musicological perspective on Kaddisch, because, personally, this composition determines us to reflect on what is “beyond” Being. We note that there is a particular Hebraic stylistic continuity at the time, and in this sense we also remember Joseph Achron, on the distinguished Hebrew Melody, op. 33. More than that, Yehudi Menuhin devoted himself playing both the composition of Achron and this special composition by Maurice Ravel on the violin. Maurice Ravel composed a part for the liturgical ceremony entitled Kaddish, and critics claim that he did not introduce this song as a novelty, because the composition already existed in the Hebrew tradition. However, behind that, we try to defend Ravel by observing what are the aesthetic-compositional novelties introduced in this beautiful song. Being a mystical song of a man who mourns death but, at the same time, weeps on infinite love, Kaddisch still let us to find various interpretations, whether it is a liturgical text or sheet music. Advancing with the observations along this paper, in the final part of the paper, we made a comparison between Maurice Ravel and Leonard Bernstein’s perspective on Kaddisch.

Rezumat. «KADDISCH» DE RAVEL ÎN OGLINZILE HERMENEUTICE. O OGLINDĂ SONORĂ INFINITĂ A EBRAICULUI «ALAS». Intenţia noastră este aceea de a-l plasa pe Maurice Ravel într-o estetică poetizată rafinată. Dorinţa noastră este de a aduce o perspectivă filosofică şi muzicologică originală asupra Kaddisch-ului, deoarece, această compoziţie ne determină, aproape involuntar, să reflectăm la ceea ce este «dincolo-de» Fiinţă. Observăm că există o continuitate stilistică ebraică deosebită la acea vreme și, în acest sens, ne amintim de Joseph Achron, cu distinsa Hebrew Melody, op. 33. Mai mult decât atât, Yehudi Menuhin s-a dedicat să interpreteze la vioară atât compoziția lui Achron, cât și această compoziție specială de Maurice Ravel. Maurice Ravel a compus o parte pentru ceremonia liturgică intitulată Kaddish. Criticii susțin că nu a introdus acest cântec ca o noutate, deoarece compoziția exista deja în tradiția ebraică. Dar în spatele acestui adevăr, încercăm să-l apărăm pe Ravel, observând care sunt noutățile estetic-compoziționale introduse în această melodie frumoasă. Fiind un cântec mistic al unui om care {plânge} moartea, dar, în același timp, plânge moartea şi iubirea infinită la un loc, Kaddisch-ul dă naștere diferitelor interpretări şi poziţionări ontice, fie că este vorba de un text liturgic sau de o partitură. Evoluând cu observațiile de-a lungul acestui articol, în ultima parte s-a realizat şi o comparație între Maurice Ravel și perspectiva lui Leonard Bernstein asupra Kaddish-ului.

Cuvinte cheie: “Kaddisch (Kaddish)”; Maurice Ravel; Leonard Bernstein; Alexander Veprik; Yehudi Menuhin; estetica viorii; tristeţe metafizică; sacralitate; plânset; durere; ebraicul ʻalasʼ, ʻalémʼ (portugheză).