LA CRÉATIVITÉ LEXICALE DANS LA DIDACTIQUE DU FLE. LE DÉCODAGE DES HAPAX COMME EXERCICE DE MOTIVATION DANS L’APPRENTISSAGE DU VOCABULAIRE
DOI:
https://doi.org/10.24193/subbphilo.2019.4.06Keywords:
neologisms, vocabulary, learning, hapax, lexical creativity.Abstract
Lexical Creativity and the Teaching of FFL. Decoding Hapax Legomena as a Motivational Task in Vocabulary Learning. The analysis presented in this article comes from teaching experience gained during a course in morphology and lexical semantics designed for second year Italian-speaking students. One of the course objectives is to advance the students’ knowledge of French derivational and compositional morphology in order to facilitate vocabulary learning by advanced students (A2-B1). As we shall try to demostrate, neology and lexical creativity employed in the context of language learning can, despite their variable status, stimulate vocabulary learning and thus facilitate memorisation and the integration of the main formation rules in the creative process, since a non-native learner uses, broadly speaking, the same learning strategies as a native child in his/her early years. By analysing a corpus of hapax neologisms invented by children and by French students and uploaded on the Robert Junior platform, the Italian-speaking learners were able to measure their morpho-semantic competence by composing and de-composing these neologisms in a “dynamic” way, that is by thinking of the words not only as complete units in the form of final products, but also in an analytic way, as the result of a combinatory morphological process.
REZUMAT. Creativitatea lexicală în didactica FLS. Decodarea hapaxurilor ca exercițiu motivațional de însușire a vocabularului. Analiza prezentată în acest articol se inspiră din experiența didactică obținută în cadrul unui curs de morfologie și semantică lexicală adresat studenților italofoni la nivelul anului doi al programului de licență. Unul dintre obiectivele cursului constă în aprofundarea morfologiei derivaționale și compoziționale în limba franceză, cu scopul de a facilita însușirea vocabularului de către studenții de la nivel avansat (A2-B1). Așa cum vom încerca să demonstrăm, în ciuda statutului lor variabil, neologia și creativitatea lexicală folosite în contextul învățării unei limbi pot stimula însușirea lexicului și facilita, astfel, memorizarea și integrarea principalelor procedee de formare în procesul creativ, în condițiile în care un vorbitor non-nativ utilizează, în linii mari, aceleași strategii de învățare ca un copil nativ în primii ani de viață. În urma analizei unui corpus de neologisme hapax inventate de către copii și elevi francezi și înregistrate pe platforma Robert Junior, studenții italofoni și-au putut evalua competențele morfo-semantice prin compunerea și descompunerea neologismelor într-o manieră ͈dinamică”, observând cuvintele nu doar în integralitatea lor, sub formă de produs final, ci și într-o manieră analitică, ca rezultat al unui proces morfologic combinatoriu.
Cuvinte cheie: neologisme, vocabular, învățare, hapax, creativitate lexicală.
References
ALTMANOVA, Jana, Néologismes et créativité lexicale en français contemporain dans les dictionnaires français-italien, Fasano, Schena, 2009.
ANDRÉ, Jacob, Temps et langage. Essai sur les structures du sujet parlant, Paris, Colin, 1992.
BEGIONI, Louis, «Typologie lexicale comparée des langues romanes : Les spécificités de la langue française et leur implication sur la cognition et la culture», Langages«Le lexique et ses implications : entre typologie, cognition et culture», n. 214, 2/2019, pp. 33-44.
CALAQUE, Elisabeth et DAVID Jacques, Didactique du lexique; Contextes, démarches, supports, Louvain-la-Neuve, De Boeck, 2004.
CELOTTI, Nadine, Mots et culture dans tous les sens. Initiation à la lexiculture pour italophones, Turin, UTET, 2015.
CHARMEUX, Eveline, Enseigner le vocabulaire autrement, Lyon, Editions de la Chronique sociale, 2014.
DESCLÉS, Jean-Pierre, «Opérateurs et opérations constructives en linguistique», Cahiers de praxématique, n. 51, «Gustave Guillaume – Opérativité et discours – Le sujet parlant», p. 155-171.
DUGAS, André, MOLINIER, Christina, Langue française, n. 96, «La productivité lexicale», décembre 1992, Paris, Larousse, 1992.
GALISSON, Robert, De la langue à la culture, par les mots, Paris, CLE, 1991.
GERMAIN, Bruno, PICOCHE, Jacqueline, Le vocabulaire, comment enrichir sa langue? Paris, Nathan, coll. « Questions d’Enseignants » sous la dir. d’Alain Bentolila, 2013.
GUILBERT, Louis, La créativité lexicale, coll. « Langue et langage », Paris, Larousse, 1975.
GROSSMANN, François, PAVEAU, Anne-Marie, PETIT, Gérard, Didactique du lexique: langue, cognition, discours, Grenoble, ELLUG, 2005.
GUILLAUME, Gustave, Leçons de linguistique 1947-1948, Québec : Presses de l’Université de Laval, et Presses universitaires de Lille, 1987.
KRÄMER, Walter, «La langue maternelle, moteur de la créativité de la pensée », Trivium, n. 5, 2013, «La science pense en plusieurs langues », p. 1-4.
LEHMANN, Alice, MARTIN-BERTHET, Françoise, Introduction à la lexicologie. Sémantique et morphologie, Paris, Nathan, 2008 (2006).
LEWIS, Michael, The Lexical Approach: The State of ELT and a Way Forward, Hove, UK, Language Teaching Publications, 1993.
MATORÉ, Georges, « Le néologisme: naissance et diffusion », Le français moderne, n. 20, 152, p. 87-92.
MORTUREUX, Marie-Françoise, La lexicologie entre langue et discours, Paris, Armand Colin, 2011 (2004).
PICOCHE, Jacqueline, Précis de lexicologie française : l’étude et l’enseignement du vocabulaire, Paris, Nathan, 1992, p. 46-47.
PICOCHE, Jacqueline, Didactique du vocabulaire français, Paris, Nathan, 1993.
PICOCHE, Jacqueline, Le vocabulaire et son enseignement. Lexique et vocabulaire: quelques principes d’enseignement à l’école, Ressources pour l’école primaire, Éduscol, 2011.
PRUVOST, Jean, SABLAYROLLES, Jean-François, Les néologismes, Paris, PUF «Que sais-je?», 2003.
RENNER, Vincent, Dépasser les désaccords : pour une approche prototypiste du concept d’amalgame lexical, Le Désaccord, Publications de l’AMAES, pp.137-147, 2006. ⟨halshs-00512302⟩
ROCCHETTI, Alvaro, Quelle sémantique en psychomécanique du langage ?, in Louis Begioni et Christine Bracquenier (dir.), Sémantique et lexicologie des langues d’Europe, Presses universitaires de Rennes, 2012, p. 45-59.
TOLLIS, Francis, «La linguistique de Gustave Guillaume : de l’opérativité à la socio-opérativité ? », Praxématique, n. 51, 2008, p. 131-154.
Downloads
Published
How to Cite
Issue
Section
License
Copyright (c) 2019 Studia Universitatis Babeș-Bolyai Philologia

This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial-NoDerivatives 4.0 International License.