CONTRIBUTION À L’ETUDE DE LA PROXÉMIQUE VERBALE EN PORTUGAIS : DISTANCE, PROXIMITÉ, ENONCIATION ET INTERLOCUTION

Abstract

A contribution for the study of verbal proxemics in Portuguese: distance, proximity, enunciation, interlocution. Portuguese language has a wide range of “formas de tratamento” (address terms) and interlocution markers which aptly express the regulation of verbal proxemics (distance and proximity) at discursive level. How can we articulate the study of proxemic markers of a language, their enunciative / co-enunciative actualisation with the respective discursive functioning (in spoken and in written language)? To elucidate this question, a semantic-pragmatic model of verbal proxemics is proposed and applied to a textual analysis of the discursive construction of interlocutive distancing, contact and approaching in Portuguese.

Rezumat. Contribuție pentru studierea proxemicii verbale în portugheză: distanță, proximitate, enunțare, interlocuție. Limba portugheză dispune de o gamă largă de „formas de tratamento” (forme de adresare) și de marcatori interlocutivi care exprimă foarte bine reglarea, la nivel discursiv, a proxemicii verbale (distanță și proximitate). Cum se poate relaționa studiul mijloacelor lingvistice pentru exprimarea proxemicii și actualizarea lor enunțiativă / co-enunțiativă cu cea a modalităților de funcționare (în oral și în scris)? Pentru a răspunde la această întrebare, vom propune un model semantico-pragmatic pentru abordarea proxemicii verbale, pe care îl vom supune unei analize textuale a mărcilor de construire discursivă a mișcărilor de îndepărtare, de contact și de apropiere interlocutivă în portugheză.

Cuvinte cheie: limba portugheză, discurs / text, semantică pragmatică, proxemică verbală, co-enunțare