INDIAN CULTURE AND MUSIC AS A SOURCE OF INSPIRATION FOR FRENCH OPERA COMPOSERS

Abstract

The current paper strives to discover and reveal the influences of Indian culture and classical Indian music in French operas. At first, the evocation of India was obtained through the subjects of the operas and stunning scenic designs, fulfilling the requirements of exoticism. Gradually, the composers attempted to include in their musical discourses exotic rhythmic and melodic elements, in some instances inspired by Indian classical music, thus aiming to evoke a genuine image of India. At the same time, the use of elements pertaining to Indian music (rāgas, rhythmic patterns, timbres) offered the musicians the possibility to create novel sound discourses. The analysis focuses on several operas, composed between the eighteenth century and the beginning of the twentieth century, following the evolution of Indian representations in several dimensions: dramatic (libretto), visual (scenic representations, dance), and musical (melody, rhythm, timbre). The present paper investigates the way Indian themes influenced the conception of the libretto, and at the same time the visual dimension of the works (setting, costumes), observing how these visual elements were gradually absorbed into the musical discourse (analysis of the melodic structures), through the incorporation of Indian rāgas in works conceived according to the rules of Western music composition.

Rezumat. CULTURA ȘI MUZICA INDIEI CA SURSĂ DE INSPIRAȚIE PENTRU COMPOZITORII FRANCEZI DE OPERĂ. Prezenta lucrare își propune să dezvăluie influențele culturii și muzicii tradiționale indiene asupra creațiilor de operă din creația compozitorilor francezi. Într-o primă fază, evocarea Indiei în opere este realizată prin intermediul subiectelor, decorurilor și costumelor, toate acestea îndeplinind cerințele exotismului muzical. Treptat, compozitorii vor deveni preocupați de integrarea în cadrul discursului muzical, conceput conform cerințelor componistice occidentale, a unor elemente ritmice și melodice de inspirație indiană, urmărind astfel să creeze o imagine sonoră autentică a Indiei. În același timp, utilizarea elementelor sau a construcțiilor sonore specifice muzicii indiene (scări rāga, formule ritmice, timbre), oferă compozitorilor posibilitatea de a obține un discurs sonor nou, inedit. Analizele sunt centrate pe opere compuse între secolul al XVIII-lea și începutul secolului XX, urmărind elementele de inspirație indiană și evoluția limbajului muzical pe mai multe planuri ce vizează: dimensiunea dramatică (libretul), dimensiunea vizuală (reprezentarea scenică, baletul) și cea muzicală (melodie, ritm, timbre). Cercetarea de față investighează totodată modul în care subiectele indiene influențează construcția libretului și dimensiunea vizuală a lucrării (decoruri, costume), observând treptata „absorbție” a acestor elemente vizuale, precum și a celor muzicale (de exemplu, scările rāga indiene) în concepția discursului muzical.

Cuvinte cheie: exotism, orientalism, India, Franța, operă, rāga