CONVERTING NATIONALISM INTO SOCIALISM THROUGH FOLK MUSIC IN STALINIST ROMANIA
DOI:
https://doi.org/10.24193/subbmusica.2022.1.07Keywords:
Nationalism, socialist realism, Stalinist Romania, Soviet model, Romanian Composers Union.Abstract
When a political change occurs, either in democratic or under authoritarian circumstances, the institutional dimension is the first that manifests the control exerted by the new power. We know that the socialist realism was imposed by politicians but in the end, it was created by the composers. Either convinced or not by the communist beliefs, they were faced with providing content for a doctrine that had clear contours and sharp direction, but with technical dimensions impossible to pinpoint. My intention is to shed light not on the politically active composers (whose works explicitly conveyed the propaganda messages of the regime), but rather on those that were trying to find a middle ground between the requirements of the socialist realism canon and their own ideals and aesthetic preferences. One of the most common solutions used by these composers, and one of the most polyvalent, was the appeal to folklore. It conveniently satisfied both the nationalism and the artistic aspirations of the interwar school of composition as well as the requirements of the communist present.
REZUMAT. DE LA NAȚIONALISM LA SOCIALISM ÎN ROMANIA STALINISTĂ, PRIN MUZICA FOLCLORICĂ. Atunci când are loc o schimbare politică, fie în condiții democratice, fie în condiții autoritare, dimensiunea instituțională este prima care manifestă controlul exercitat de noua putere. Știm că realismul socialist a fost impus de politicieni, dar, în cele din urmă, a fost creat de compozitori. Convinși sau nu de convingerile comuniste, aceștia au fost puși în situația de a da conținut unei doctrine cu contururi clare și direcție precisă, dar cu dimensiuni tehnice imposibil de precizat. Intenția mea este de a face lumină nu asupra compozitorilor activi politic (ale căror lucrări transmiteau în mod explicit mesajele propagandistice ale regimului), ci mai degrabă asupra celor care încercau să găsească o cale de mijloc între cerințele canonului realismului socialist și propriile idealuri și preferințe estetice. Una dintre cele mai frecvente soluții folosite de acești compozitori, și una dintre cele mai polivalente, a fost apelul la folclor. Acesta satisfăcea în mod convenabil atât naționalismul și aspirațiile artistice ale școlii interbelice de compoziție, cât și cerințele prezentului comunist.
Cuvinte cheie: naționalism, realism socialist, România stalinistă, model sovietic, UCMR
References
***, „Săptămâna muzicii românești” (Romanian Music Week), in Scânteia, 19 September 1951, 2.
Cosma, Octavian Lazăr, Universul muzicii românești. Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România (1920-1995) (The Universe of Romanian Music. Union of Composers and Musicologists of Romania (1920-1995)), Ed. Muzicală, 1995, 158.
Crotty, Joel, “A Preliminary Investigation of Music, Socialist Realism, and the Romanian Experience, 1948–1959: (Re)reading, (Re)listening, and (Re)writing Music History for a Different Audience”, in Journal of Musicological Research, 2007, 26:2-3, 151-176.
Deleanu, Gabriela, „O expunere de mare însemnătate pentru dezvoltarea creației muzicale” (An exhibition of great significance for the development of musical creation), in Flacăra, 10 June, 1950, 1.
Drăgoi, Sabin V., 303 colinde cu text si melodie (culese si notate de…) (303 Colinde/ Carols with Text and Melody (collected and transcribed by…) (Craiova: Scrisul Românesc S.A., [1931]).
Frolova-Walker, Marina, “National in Form, Socialist in Content: Musical Nation-Building in the Soviet Republics”, in Journal of the American Musicological Society, Summer, 1998, Vol. 51, No. 2, 334.
Frolova-Walker, Marina, “From modernism to socialist realism in four years: Mayakovsky and Asafiev”, in Muzikologija, 2003(3), 199-217.
Marian-Bălaşa, Marin, “On the Political Contribution of Ethnomusicology: From Fascist Nationalism to Communist Ethnocentrism”, in Journal of Musicological Research, 2007, 26:2-3, 193-213.
Mendelsohn, Alfred, „Cele două poziții ideologice în muzică” (The Two Ideological Positions in Music), in Flacăra, 4 ian. 1948, 158.
Samson, Jim, „East-Central Europe: Nationalism or Modernism?”, in Nationalism and Ethnosimbolism. History, Culture and Ethnicicty in the Formation of Nations, ed. Athena S. Leoussi, Steven Grosby, Edinburgh University Press, 2007, 61.
Vancea, Zeno, „Specificul național și muzica cultă românească” (National Specifics and Romanian Cult Music), in Flacăra, 2 july, 1949, 12.
Downloads
Published
How to Cite
Issue
Section
License
Copyright (c) 2022 Studia Universitatis Babeș-Bolyai Musica
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial-NoDerivatives 4.0 International License.