LE ROUMAIN LANGUE D'HÉRITAGE : LE CAS DES ÉTUDIANTS FRANCOPHONES EN MÉDECINE. ORIENTATIONS ET APPROCHES

Abstract

Romanian as a Heritage Language: The Case of Francophone Medical Students. Directions and Approaches. This study offers a sociolinguistic analysis of oral proficiency in Romanian as a heritage language among second-generation francophone students coming back to study in Romania. Focused on a small group of students, within the framework of the student scientific circle Cultures and Heritage Languages, the study analyzed both prepared monologic discourse and spontaneous interactions to highlight phenomena such as linguistic interference, grammatical instability, and phonetic particularities, as well as, more schematically, their levels of plurilingual and mediation competence. The study is grounded in theoretical perspectives on plurilingualism in the context of international academic mobility, with an emphasis on how the heritage language is maintained, used, and valued in real educational and social settings. The results reveal variations in linguistic competence correlated with the degree of formal exposure to Romanian, the context of language use, the level of proficiency attained, and the family's involvement in maintaining the heritage language. The findings point out a direct relationship between formal exposure, language acquisition, and proficiency level. The research supports theoretical trends in European heritage language studies while bringing into focus the characteristics of Romanian as a heritage language in the context of a temporary return to the language’s original linguistic environment.

REZUMAT. Limba română moștenită. Cazul studenților mediciniști francofoni. Direcții și abordări. Lucrarea analizează dintr-o perspectivă sociolingvistică competențele de exprimare orală în limba română moștenită în rândul studenților francofoni din a doua generație, care se întorc în România pentru studii. În cadrul cercului științific studențesc Culturi și limbi moștenite s-a realizat o analiză pe un grup restrâns de studenți, pe baza discursurilor monologale și a interacțiunilor spontane pentru a evidenția fenomenele de interferență, instabilitate gramaticală și particularități fonetice și, mai schematic, nivelul competenței plurilingve și de mediere. Studiul pornește de la premisele teoretice ale plurilingvismului în contextul mobilității academice internaționale, punând accent pe modul în care limba moștenită este întreținută, folosită și valorificată în contexte educaționale și sociale reale. Rezultatele indică variații în competența lingvistică, corelate cu gradul de expunere formală la limba română, mediul de utilizare a limbii, nivelul de competență atins și implicarea familială în conservarea limbii moștenite. Datele obținute evidențiază o relație directă între gradul de expunere formală la limba română, achiziția limbii și nivelul de competență atins. Cercetarea confirmă direcțiile teoretice din studiile europene privind limbile moștenite și subliniază specificitatea limbii române moștenite în contextul revenirii temporare în spațiul lingvistic de origine.

Cuvinte-cheie: bilingvism, limbă moștenită, competență lingvistică, interferență, sociolingvistică, româna ca limbă moștenită

Article history: Received 6 June 2025; Revised 25 October 2025; Accepted 30 October 2025;
Available online 12 December 2025; Available print 30 December 2025