HERENCIA Y TRANSMISIÓN DE TÉRMINOS GASTRONÓMICOS EN HISPANOAMÉRICA
DOI:
https://doi.org/10.24193/subbphilo.2025.4.05Keywords:
gastronomy and culture, inheritance and transmission, culinary terms, lexicography, etymologyAbstract
Inheritance and Transmission of Gastronomic Terms in Latin America. The present study focuses on the Latin American gastronomic field, from a lexical, etymological and cultural perspective, based on the enormous potential for exploration and development that gastronomy has, converted today into a science-art about cultures, people, places and the reciprocal influences that occur among them. We start from the idea that culinary heritage is a form of cultural communication, in which both traditions and modern hybridizations have determined enrichments, fusions and a profound change in the world's food and gastronomy.
Moreover, the article aims to approach, classify and exemplify the gastronomic lexicon of the most relevant Hispanic American culinary cultures, according to the terms, inherited or transmitted, used to designate ingredients, dishes and culinary techniques. Besides, we describe several of the most used lexicographic works, pointing out some challenges, and also, a few limitations within the Hispanic lexical resources in this field. Moreover, we draw attention to a rich variety of terms, cultural and technical combination of styles for the same concept, depicted from different ancient and modern periods, with special emphasis on the pre-Columbian indigenous heritage, but without neglecting the colonial and the contemporary cultures. From Mexican and Guatemalan tamales to Peruvian or Ecuadorian ceviche, Colombian and Venezuelan arepas and Argentinean asado, Latin America demonstrates an authentic richness and diversity in its gastronomic lexicon, living sample of the stages of history, geography, fauna and flora, economy or traditions, that deserve to be inventoried and preserved as a valuable piece of the cultural heritage of humanity.
REZUMAT. Moștenirea și transmiterea termenilor gastronomici în America Latină. Studiul de față se concentrează asupra domeniului gastronomic latino-american, dintr-o perspectivă lexicală, etimologică și culturală, pornind de la potențialul enorm de explorare și dezvoltare pe care îl are gastronomia, transformată astăzi într-o știință-artă despre culturi, oameni, locuri și influențele reciproce care se produc între acestea. Pornim de la ideea că patrimoniul culinar este o formă de comunicare culturală, în care atât tradițiile, cât și hibridările moderne au determinat dezvoltări reciproce, fuziuni și o schimbare profundă în alimentația și gastronomia mondială.
Mai mult, articolul își propune să abordeze, să clasifice și să exemplifice lexicul gastronomic al celor mai relevante culturi culinare hispano-americane, în funcție de termenii, moșteniți sau transmiși, utilizați pentru a desemna ingredientele, mâncărurile și tehnicile culinare. Totodată, vom descrie câteva dintre cele mai utilizate lucrări lexicografice, subliniind unele provocări și, de asemenea, câteva limitări în cadrul resurselor lexicale hispanice din acest domeniu. În plus, evidențiem bogăția și varietatea termenilor, combinațiile culturale sau tehnico-stilistice pentru același concept, așa cum se regăsesc în diferite perioade antice sau moderne, cu precădere în patrimoniul indigen precolumbian, dar fără a neglija culturile coloniale și contemporane. De la tamales mexicane și guatemaleze la ceviche peruvian sau ecuadorian la arepas columbiene și venezuelene la asado argentinian, America Latină demonstrează o bogăție și o varietate autentică în lexicul său gastronomic, mostră vie a istoriei, geografiei, faunei și florei, economiei și tradițiilor, care merită să fie inventariat și conservat ca o parte importantă a patrimoniului cultural al umanității.
Cuvinte-cheie: gastronomie și cultură, moștenire și transmitere, termeni culinari, lexicografie, etimologie.
Article history: Received 30 May 2025; Revised 2 October 2025; Accepted 3 October 2025;
Available online 12 December 2025; Available print 30 December 2025
References
Alatorre, Antonio. 1978/1991. Los 1001 años de la lengua española. México: FCE-Tezontle.
Ayora Díaz, S. I. 2018. “Cocina, gastronomía y modernidad: hacia una definición de lo gastronómico”. Diario de Campo 4: 6-14.
https://revistas.inah.gob.mx/index.php/diariodecampo/article/view/13334 (consultado el 26.04. 2025).
Azorín Fernández, Dolores. 2008. “Para la historia de los americanismos léxicos en los diccionarios del español”. Revista de Investigación Lingüística 11: 13 -43.
Brillat-Savarin, Jean Anthelme. 1825/1949. The Physiology of Taste or Meditations on Transcendental Gastronomy. Nueva York: The Heritage Press.
Corominas, Joan y José Antonio Pascual. 1980. Diccionario crítico etimológico castellano e hispánico. Barcelona: Gredos.
de Nola, Rupert. 2000. Llibre de doctrina per a ben servir, de tallar y del art de coch. Alacant: Biblioteca Virtual Cervantes., ed. digital basada en C. Amorós 1520, Barcelona y ed. Facsímil de 1988: Borriana, Ediciones Histórico Artísticas https://www.cervantesvirtual.com/obra/libre-de-doctrina-per-a-ben-servir-de-tallar-y-del-art-de-coch--1/ (consultado el 26.08. 2025)
de Sahagún, Bernardino. S. XVI/ 1938, The Florentine Codex o Historia general de las cosas de Nueva España, ed. Digitalizada. México: Ed. Pedro Robredo.
Frago, Juan Antonio y Mariano Franco Figueroa. 2001. Historia del español de América. Madrid/Cádiz: Servicio de Publicaciones de la Universidad.
Freedman Paul (ed.). 2007. Food. The History of Taste. Berkeley: University of California Press.
Fusté-Forné, Francesc. 2016. “Los paisajes de la cultura: la gastronomía y el patrimonio culinario”. Dixit vol. 24, 1. Uruguay: Montevideo.
http://www.scielo.edu.uy/scielo.php?pid=S0797-36912016000100001&script=sci_abstract (consultado el 26.03. 2025)
Guerra Vilaboy, Sergio. 1997. Etapas y procesos de la historia de América Latina. Argentina: Clacso, http://biblioteca.clacso.edu.ar/ (consultado el 26.03. 2024)
Gutiérrez de Alva, Cecilia Isabel. 2012. Historia de la gastronomía. México: Red Tercer Milenio,https://gastronomiamia.jimdofree.com/lecturas/historia-de-la-gastronomia/ (consultado el 26.12. 2024).
Iturriaga, José N. 2015. Gastronomía. México: Conaculta/Debate.
Long, Janet. 2003. Conquista y comida: consecuencias del encuentro de dos mundos. México: UNAM.
López Morales, Humberto. 1992. “Los primeros contactos lingüísticos con el español de América”. En Historia y presente del español en América, 281-293. Valladolid: Junta de Castilla y León, Pabecal.
Nunes dos Santos, Cristiane. 2007. “Somos los que comemos. Identidad cultural, hábitos alimenticios y turismo”. Estudios y Perspectivas en Turismo, 16: 234-242.
Pearsall, Judy y Patrick Hanks (ed.). 2005. Oxford Dictionary of English. 2nd revised ed. Oxford: Oxford University Press.
Petrescu, Olivia. 2024. Cultură și gastronomie în America Latină. Cluj: Presa Universitară Clujeană.
Rona, José Pedro. 1969. “¿Qué es un americanismo?”, in Actas del Simposio, 135-148. México: UNAM.
https://ia601506.us.archive.org/24/items/b29827620_0001/b29827620_0001.pdf (consultado el 20 de mayo de 2025).
Teuteberg, Hans Jürgen. 2007. “The Birth of the Modern Consumer Age. Food Innovations from 1800”. En Food: The History of Taste, editado por Paul Freedman, 234-261. Berkeley: University of California Press.
Torres Torres, Antonio. 2000. El español de América. Barcelona: Ed. de la Universitat de Barcelona.
Torres Torres, Antonio. 2016. El español de América. Barcelona: Ed. de la Universitat de Barcelona, IInda edición.
UNESCO (s.n.) Intangible Cultural Heritage, URL: https://ich.unesco.org/, & https://www.unesco.org/archives/multimedia/subject/13/intangible+heritage/ (consultado el 26.07. 2024)
Vaquero de Ramírez, Maria. 1996/2003. El español de América II. Morfosintaxis y Léxico. Madrid: Arco/Libros.
VV.AA. 2018. Cultura en el mundo hispanohablante, A2-B1. enClave-ELE.
Webgrafía de términos gastronómicos generales:
Diccionario de americanismos: https://www.asale.org/sites/default/files/Prologo_Diccionario_de_americanismos.pdf
Diccionario panhispánico de gastronomía: Enciclopedia en línea, https://www.enciclochef.com/
https://gustolatinogastronomia.com/gastro-diccionario-gastronario-de-comida-latina/.
https://prezi.com/p/9i8w-jewnntg/glosario-gastronomia-latinoamericana/.
https://saborygusto.com/glosario.html.
https://www.pucheromix.com/terminos-culinarios/
Otros diccionarios:
Rodríguez, Guille. Diccionario culinario gastronómico: https://pilpileando.com/diccionario-culinario-gastronomico-pilpileando-m/
Ruiz del Castillo Pérez de Arenaza, Carlos. 2024. Diccionario Enciclopédico de Cocina: https://gastronomiaaz.com/.
Vasco v. Baselli, 2023. Diccionario Gastronómico Latinoamericano. Staten House. https://books.google.ro/books/about/Diccionario_Gastron%C3%B3mico_Latinoamerican.html?id=wcxZ0AEACAAJ&redir_esc=y.
Vivancos Sámper, Ginés. 2003. Diccionario de alimentación, gastronomía y enología española y latinoamericana. Madrid: Everest.
Downloads
Published
How to Cite
Issue
Section
License
Copyright (c) 2025 Studia Universitatis Babeș-Bolyai Philologia

This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial-NoDerivatives 4.0 International License.
