LES SPÉCIFICITÉS DE L’ÉVOLUTION DE LA LANGUE FRANÇAISE DANS LE CADRE D’UNE TYPOLOGIE LEXICALE COMPARÉE DES LANGUES ROMANES

Abstract

The Specific Features of the Evolution of the French Language in the Context of a Comparative Typology of the Romance Languages. The article studies the ways in which words are constructed in French: they become increasingly compact and frequently end up as monosyllables. The written word behaves as a compacted unit and its oral counterpart tends to become morphologically unanalysable. The verb loses progressively its personal endings, which tends to make the link between its expression and its content more abstract. The relation in endocentric languages between verbs and nouns is shifted in French, which has become a typologically exocentric language, towards an opposition between a constructed alleviated lexicon and a more developed syntax, submitted to more strict and logical rules.

REZUMAT. Trăsăturile specifice ale evoluției limbii franceze în contextul unei tipologii comparative a limbilor romanice. Articolul analizează modalitățile în care se alcătuiesc cuvintele în limba franceză. Acestea din urmă devin tot mai compacte și adesea ajung monosilabice. Cuvântul scris se comportă ca o unitate compactată, iar echivalentul său vorbit tinde să devină neanalizabil din punct de vedere morfologic. Verbul își pierde progresiv terminațiile personale, ceea ce tinde să abstractizeze tot mai mult legătura dintre expresia și conținutul său. Relația din limbile endocentrice dintre verbe și substantive suferă o mutație în limba franceză, care a devenit un tip de limbă exocentrică, în sensul unei opoziții între un lexicon sărăcit și o sintaxă mai complexă, supusă unor norme logice și stricte.

Cuvinte cheie: tipologie lexicală și sintactică, diacronia limbilor romanice, lingvistica comparată a limbilor romanice, lexicologia și sintaxa limbii franceze.