QUELQUES PARTICULARITÉS DANS L’EXPRESSION DE LA DÉTERMINATION DU NOM. COMPARAISON ENTRE CINQ LANGUES ROMANES

Authors

  • Gorana BIKIĆ-CARIĆ Faculté de philosophie et Lettres de l'Université de Zagreb, Croatie. Courriel : gbcaric@ffzg.hr

DOI:

https://doi.org/10.24193/subbphilo.2020.4.02

Keywords:

article, French, Spanish, Portuguese, Italian, Romanian.

Abstract

Some Features in the Expression of the Noun Determination. Comparison Between Five Romance Languages. In this article we would like to compare the noun determination in five Romance languages (French, Spanish, Portuguese, Italian, Romanian). All the languages examined here share the main uses of articles: known referent, generic use, unique entities, abstract names, inalienable possession for the definite article, or introduction of a new element into the discourse and description for the indefinite article. However, we wanted to show some peculiarities. We used the same text in five languages, (La sombra del viento, Carlos Ruiz Zafón) which is part of the RomCro corpus, composed in the Chair of Romance Linguistics of the Department of Romance Studies, Faculty of Humanities, University of Zagreb, Croatia. The results of the analysis showed a clear difference between French and the other languages. As expected, French uses the indefinite article in plural much more often, as well as the partitive article, which does not exist in Spanish, Portuguese and Romanian. Likewise, the possessive adjective is more common in French than in other languages which use the definite article instead. But what is particularly interesting are the differences which indicate a "change of perspective", namely a different kind of article than in the original text. Our conclusion is that the noun can have several characteristics at the same time (description or determination by complement, generic use or absence of specific referent etc.) of which the author (or the translator) chooses the one to highlight. Likewise, we have underlined the role of article zero, which can carry different values (unspecified referent, but also unspecified quantity or even definite article value if the noun is introduced by a preposition), depending on its relationship to other articles in the language.

REZUMAT. Unele particularităţi în exprimarea determinării substantivului. comparație între cinci limbi romanice. În studiul nostru, am dori să comparăm determinarea substantivului în cinci limbi romanice (franceză, spaniolă, portugheză, italiană şi română). Toate limbile examinate aici ilustrează principalele utilizări ale articolelor: referent cunoscut, utilizare generică, entități unice, nume abstracte, posesie inalienabilă pentru articolul hotărât sau introducerea unui nou element în discurs și descrierea pentru articolul nehotărât. Cu toate acestea, am vrut să arătăm anumite trăsături structurale. Pentru aceasta, am folosit același text pentru cele cinci limbi (La sombra del viento, Carlos Ruiz Zafón), care face parte din corpusul RomCro, realizat la Catedra de lingvistică romanică a Departamentului de Romanistică, Facultatea de Filosofie şi Litere, Universitatea din Zagreb, Croația. Rezultatele analizei au arătat o diferență clară între franceză și celelalte limbi. Așa cum era de așteptat, franceza folosește mult mai frecvent articolul nehotărât la plural și, bineînțeles, articolul partitiv, care nu există în spaniolă, în portugheză și în română. De asemenea, adjectivul posesiv este mai frecvent în franceză decât în alte limbi care folosesc, în schimb, articolul hotărât. Dar ceea ce este deosebit de interesant sunt diferențele care indică o „schimbare de perspectivă”, și anume un alt tip de articol decât în textul original. Concluzia noastră este că substantivul poate avea mai multe caracteristici în același timp (descriere sau determinare prin complement, utilizare generică sau absența unui referent specific etc.), dintre care autorul (sau traducătorul) o alege pe cea pe care vrea să o evidențieze. De asemenea, am relevat rolul articolului zero, care poate avea valori diferite (referent nespecificat, dar și cantitate neprecizată sau chiar valoare de articol hotărât, dacă substantivul este introdus de o prepoziție), în funcție de relaţia sa cu alte articole în limbă.

Cuvinte-cheie: articol, franceză, spaniolă, portugheză, italiană, română.

Author Biography

Gorana BIKIĆ-CARIĆ, Faculté de philosophie et Lettres de l'Université de Zagreb, Croatie. Courriel : gbcaric@ffzg.hr

Gorana BIKIĆ-CARIĆ est Maître de conférences en linguistique romane au Département d'études romanes à la Faculté de philosophie et Lettres de l'Université de Zagreb, Croatie. Elle enseigne l'histoire des langues romanes (espagnol, portugais, roumain) et la linguistique contrastive romane. Ses travaux de recherche portent surtout sur la syntaxe comparée (langues romanes, croate). Courriel : gbcaric@ffzg.hr

References

a) corpus :

Carlos Ruíz Zafón, 2001, La sombra del viento, Barcelona, Editorial Planeta.

Carlos Ruiz Zafón, 2004, L’ombre du vent. Taduit par François Maspero, Paris, Éditions Grasset.

Carlos Ruiz Zafón, 2004, L’ombra del vento. Traduzione di Lia Sezzi, Milano, Arnoldo Mondadori Editore.

Carlos Ruiz Zafón, 2004, A sombra do vento. Tradução por José Teixeira de Aguilar, Lisboa, Publicações Dom Quixote.

Carlos Ruiz Zafón, 2013, Umbra vântului. Traducere de Dragoş Cojocaru, Bucureşti, Editura Polirom.

b) ouvrages :

Avram, Mioara, 1997[1986], Gramatica pentru toţi, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Bucureşti, Editura Humanitas.

Bikić-Carić, Gorana, 2008, « L’article dans les langues romanes », 8º Congreso de Lingüística General, Madrid, Universidad Autónoma de Madrid, (CD-ROM).

Bikić-Carić, Gorana, Metka, Bezlaj, 2020, « Construcción de un corpus multilingüe y su aplicación en el análisis contrastivo de los artículos » (communication au XLIX Simposio de la Sociedad Española de Lingüística, Tarragona, Universitat Rovira i Virgili).

Guillaume, Gustave, 1975, Le problème de l’article et sa solution dans la langue française, Paris-Québec, Librairie A.-G. Nizet & Les Presses de l’Université Laval.

Lyons, Christopher, 1999, Definiteness, Cambridge, Cambridge University Press.

Posner, Rebecca, 1996, The Romance Languages, Cambridge, Cambridge University Press.

Riegel, Martin, Pellat, Jean-Christophe, Rioul, René, 2004, Grammaire méthodique du français, Paris, Presses Universitaires de France.

Sarmiento, Ramón, Esparza, Miguel Angel, 1993, Los determinantes, Madrid, Sociedad General Española de Librería.

Teyssier, Paul, 2004, Comprendre les langues romanes, Paris, Éditions Chandeigne.

Weinrich, Harald, 1989, Grammaire textuelle du français. Traduction par Gilbert Dalgalian et Daniel Malbert, Paris, Éditions Didier & Hatier.

Downloads

Published

2020-10-30

How to Cite

BIKIĆ-CARIĆ, G. (2020). QUELQUES PARTICULARITÉS DANS L’EXPRESSION DE LA DÉTERMINATION DU NOM. COMPARAISON ENTRE CINQ LANGUES ROMANES. Studia Universitatis Babeș-Bolyai Philologia, 65(4), 39–54. https://doi.org/10.24193/subbphilo.2020.4.02

Issue

Section

Articles

Similar Articles

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 > >> 

You may also start an advanced similarity search for this article.