LE STYLE NATIONAL DANS LES ŒUVRES DE L’OPÉRA ROUMAIN EN TRANSYLVANIE PENDANT LA PÉRIODE ENTRE LES DEUX GUERRES
Keywords:
national identity, opera, nationalism, national musical style, modernity, Transylvania, folklore, stateAbstract
The central idea of this study concerns the national identity in the operas of the Romanian composers from Transylvania during the interwar decades when Romanian intellectuality was concerned with the definition and redefinition of the culture of a recently made geopolitical entity and with the protection of this national „being” from protesters. National specificity, as a romantic heritage influenced by the herderian thinking, was an inspirational source in configuring the idea of authenticity, in this equation the main characters being the national language and the folksong. When a series of symbols and other particular aspects to nation like national history with its legendary heroes are attached to this characteristic features to the national Romanian culture, they find a favorable environment in the opera genre. When the opera is stimulated by an institution placed under the state patronage that leads into a national direction, the music resulted is conditioned by the external parameters. In the same time, this music must respond to the demand of aligning its language to the modernist techniques. The responsibility faced to the national personalization of the musical style and language that also had to keep an universal relevance, was a reaction of the interwar Romanian composers confronted almost simultaneously with what meant to be the shaping of the Romanian musical school of composition.
References
Art and Ideology in European Opera: Essays in Honour of Julian Rushton (L’art et l’ideologie de l’opéra europeene: des essais en honneur de Julian Rushton), ed. Rachel Cowgil, David Cooper, Clive Brown, Boydell & Brewer, 2010.
Beu, Octavian, „Opera Naţională română din Cluj” (L’opéra national roumain de Cluj), dans Patria, aprilie 1920, p. 4.
Blanning, Tim, The Culture of Power and the Power of Culture: Old Regime Europe 1660-1789 (La culture du pouvoir et le pouvoir de la culture: le vieux regime d’Europe 1660-1789), Oxford, 2002.
Brediceanu, Tiberiu, „Condiţiunile unui bun compozitor. Muzica populară. Adunarea melodiilor” (Les conditions d’un bon compositeur. La musique populaire. L’assemblage des chansons), dans Scrieri (Des écritures), édition soignée par Brânduşa Nuţescu, Ed. Muzicală, Bucarest, 1976, p. 31.
Brediceanu, Tiberiu, „Despre muzica şi arta dramatică naţională la români” (Sur la musique et l’art dramatique national aux roumains), dans Patria (La patrie), Cluj, 1920.
Cosma, Mihai, Opera în România privită în context european (L’opéra dans la Roumaine vue dans un contexte européen), Editura Muzicală, Bucureşti, 2001.
Cosma, Octavian Lazăr, Hronicul muzicii româneşti (La chronique de la musique roumaine), vol. VI, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1983.
Cosma, Octavian Lazăr, Opera Română din Cluj, vol I. 1919-1959 (L’opéra roumain de Cluj, vol I. 1919-1959), Ed. Charmides, 2010.
Curea, Patriciu, „Cronică muzicală ”Străinul”, operă în 3 acte de Max Săveanu” (Une chronique musicale sur « Străinul », œuvre dans 3 actes de Max Săveanu), dans Patria, 1 decembrie 1936, p. 5.
Dahlhaus, Carl, Nineteenth-Century Music (La musique du XIXe siècle), trad. J. Bradford Robinson, Berkley, University of California Press, 1989.
Drăgoi, Sabin, „Asupra muzicii româneşti” (Sur la musique roumaine), dans la revue Muzica, nr. 11, 1921.
Everett, William A., National Opera in Croatia and Finland, 1846-18991899 (L’opéra national dans la Croatie et la Finlande, 1846-1899), dans Opera Quarterly (Spring) (L’opéra trimestriel – le printemps-) vol.18, nr. 2, Oxford University Press, 2002.
Firca, Clemansa Liliana, Modernitate şi avangardă în muzica ante- şi interbelică a secolelor XX (1900-1940) (Modernite et avangarde en la musique ante et interbelique du XXe siecle (1900-1940)), these doctorale, Cluj-Napoca, 1998.
O. G. (Ghibu, Onisifor), „Spre o operă Românească” (Vers un opéra roumain), dans Societatea de mâine, 18 janvier 1925, p. 39.
G. B., „Spre un avânt al creaţiei de operă -în legătură cu discuţiile dela Uniunea Compozitorilor în jurul operei „Păcat boieresc” de Marţian Negrea” (Vers un élan des œuvres de l’opéra – en liaison avec des discutions de l’Union des Compositeurs autour de l’œuvre « Păcat boieresc » de Marţian Negrea), dans Muzica, nr. 2, 1952, pp. 42-44.
Lazăr, Marius, Paradoxuri ale modernizării. Elemente pentru o sociologie a elitelor culturale româneşti, (Paradoxes de la modernisation. Des éléments pour une sociologie des élites culturelles roumaines), Editions Limes, Cluj- Napoca, 2002.
Lillin, Andrei A., „Cronica muzicală. ”Străinul”, operă în 3 acte de Max Săveanu” (Une chronique musicale sur « Străinul », œuvre dans 3 actes de Max Săveanu), dans Tribuna, 1 decembre 1938, p. 2.
Lindenberger, Herbert, Opera in History: from Monteverdi to Cage (L’opéra dans l’histoire: de Monteverdi à Cage), Stanford University Press, 1998.
Martalogu, I., „Deschiderea stagiunii. Două premiere: ”Păcat boieresc” de prof. Marţian Negrea şi ”La drumul mare” de Constantin Nottara”” (L’ouverture de la saison. Deux premières: « Păcat boieresc » par prof. Marţian Negrea et ”La drumul mare” de Constantin Nottara”), dans Patria, 5 octombre 1934, p. 2.
Marx, Adolf B., The Music of the Nineteenth Century and its Culture(La musique du XIXe siècle et sa culture), Cambridge University Press, 2009.
Mărgăritescu, M., „Staţi!” (Arrêtez !) dans Curierul artelor, nr.19-22, 1921.
Merişescu, Gheorghe, Muzicieni ardeleni (Des musiciens de la Transylvanie), Ed. Muzicală, Bucureşti, 1975.
„Muzica românească” (La musique roumaine), dans Muzica (La musique), an II, no. 3, janvier 1920, pp. 97-118.
Scurtu, Ion, „Serbările culturale de la Blaj” ”(Les fêtes culturelles de Blaj) dans Calendarul Minervei, Bucureşti, 1912, p. 135.
Taruskin, Richard, Of Kings and Divas(Sur des rois et des divas), in The Danger of Music and Other Anti-Utopian Essays (Le péril de la musique et d’autres essais anti-utopiens), University of California Press, London, 2009.
Taruskin, Richard, Oxford History of Western Music (L’histoire d’Oxford de la musique de l’ouest), vol. II, Oxford University Press, 2006, p. 248.
Voiculescu, Lucian, „Cronica muzicală. ”Fata de la Cozia”” (La chronique musicale. « Fata de la Cozia », dans Naţiunea Română, 6 fevrier 1936, p. 2.
Voileanu, Ana, „D-l Sabin Drăgoi şi opera „Năpasta”” (M. Sabin Drăgoi et l’opéra « Năpasta »), dans la revue Transilvania, nr. 9, 1929, pp. 725-728.
Voileanu-Nicoară, Ana, „Deschiderea stagiunei 1934-1935 la Opera Română din Cluj” (L’ouverture de la saison 1934-1935 de l’Opéra roumain de Cluj), dans Societatea de mâine, Bucureşti, nr.11, 1934, p. 178.
Voileanu-Nicoară, Ana, „Cronica muzicală. Deschiderea stagiunii la Opera Română din Cluj. ”Strigoii”, operă dramatică în 3 acte” (L’ouverture de la saison de l’Opéra roumain de Cluj. « Strigoii », œuvre dramatique en 3 actes), dans Patria, 6 octombre 1935, p. 1-2.
Voileanu-Nicoară, Ana, „Cronica muzicală. Premiera ”Fata de la Cozia”” (La chronique musicale. L’ouverture de « Fata de la Cozia »), dans Patria, 4 fevrier 1936, p. 2.
Williams, Ralph Vaughan, National Music: Should Music Be National? (La musique nationale: Est-ce que la musique devrait être nationale ?), dans Naţional Music and Other Essays (La musique nationale et autres essais), Oxford University Press, 1987, p. 2.
XXX „Opera Română. ”Năpasta”” (L’opéra roumain. « Năpasta »), dans Patria, 20 mai 1929, p. 2.
Zub, Al, Istorie şi istorici în România interbelică (L’histoire et les historiques dans la Roumaine de la période de l’entre les deux guerres), Editura Junimea, 1989.
Downloads
Published
How to Cite
Issue
Section
License
Copyright (c) 2014 Studia Universitatis Babeș-Bolyai Musica

This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial-NoDerivatives 4.0 International License.