CHAOS VS. ORDER: THE DEGREE OF INDECISION IN CONDITIONAL COMPLEX CLAUSES

Abstract

Chaos vs. Order: the Degree of Indecision in Conditional Complex Clauses. This study examines the temporal and aspectual behaviour of the Romanian conditional mood in complex clauses, using the Davidsonian event variable as a structural foundation. Building on Reichenbach’s temporal architecture and Vendler’s aspectual typology, the analysis investigates how conditional predicates shift between indecision and partial determination once additional events or adverbials intervene. I argue that the culmination point – typically a property of a single event – undergoes systematic reinterpretation in conditional complex clauses, where event dependency and modal subordination reshape aspectual values. To account for these patterns, the paper introduces the representation E(hX), a hidden event variable that preserves the conditional’s inherent uncertainty while allowing dependent events to impose aspectual or temporal constraints. The model captures how the conditional mood becomes less indecisive when interacting with achievement‑type predicates, adverbial scope, or narrator‑induced perspective. Three guiding questions structure the investigation: how delimitation points are established, how the conditional can be represented without eliminating its uncertainty, and how Reference Time and Event Time influence syntactic labelling. The findings suggest that conditional indecision is not a fixed semantic property but an emergent effect shaped by event structure and aspectual hierarchy.

REZUMAT. Haos vs. ordine: gradul de indecizie în frazele condiționale. Acest studiu analizează comportamentul temporal și aspectual al modului condițional în propozițiile complexe din română, având ca fundament variabila de eveniment davidsoniană. Pe baza arhitecturii temporale a lui Reichenbach și a tipologiei aspectuale elaborată de Vendler, lucrarea investighează modul în care predicatele condiționale oscilează între indecizie și delimitare parțială atunci când intervin evenimente sau adverbiale suplimentare. Susțin că punctul culminant – de regulă o proprietate a unui singur eveniment – este reinterpretat sistematic în frazele condiționale, unde dependența evenimențială și subordonarea modală modifică valorile aspectuale. Pentru a explica aceste fenomene, articolul introduce reprezentarea E(hX), o variabilă de eveniment ascunsă care păstrează incertitudinea inerentă a condiționalului, permițând totodată evenimentelor dependente să impună constrângeri aspectuale sau temporale. Modelul arată că indecizia condiționalului se reduce în prezența predicatelor de tip realizare, a suprasolicitării adverbiale sau a perspectivei naratoriale. Investigația este ghidată de trei întrebări: cum se stabilesc punctele de delimitare, cum poate fi reprezentat condiționalul fără a‑i elimina incertitudinea și cum influențează Timpul de Referință și Timpul Evenimentului procesul de etichetare sintactică. Rezultatele sugerează că indecizia condiționalului nu este o proprietate fixă, ci un efect emergent al structurii evenimențiale și al ierarhiei aspectuale.

Cuvinte-cheie: condițional, aspect, etichetare lingvistică, E(hX), punctul culminant

Article history: Received 11 June 2025; Revised 04 February 2026; Accepted 20 February 2026; Available online 30 March 2026; Available print 30 April 2026.