THE PORTRAIT OF THE ROMANIAN L2 USER AS A YOUNG [ROMANIAN!] MAN

Abstract

The Portrait of the Romanian L2 User as a Young (Romanian!) Man. The present study represents an attempt to sketch the portrait of a speaker of Romanian as a foreign language - a speaker, however, not at all ordinary, who does not fit into the categories already attested in the literature and who contains, in itself, a linguistic paradox: it refers to a less common, but increasingly numerous, category of young emigrant students of Romanian origin, native speakers of Romanian as an ethnic/heritage language, who have completed their entire pre-university school system in another country and in a language other than Romania/Romanian, and whom we meet as students enrolled in the specialization "Romanian language and literature" at universities abroad, therefore, by default, as a foreign language. Their profile is quite heterogeneous, even within the group, which makes it extremely interesting and challenging for who teaches. The process of creating a schematic, typical portrait of such a learner/speaker requires a necessarily interdisciplinary approach (linguistics, sociolinguistics, psycholinguistics), and its completion in terms of teaching strategies and methodology is still an open chapter, still being drafted and constantly updated. I should mention that all the data and information on which our analysis will be based are drawn from the experience of teaching Romanian abroad, within the Romanian language lectureship at the Sapienza University of Rome, Italy, and from our own research on this subject carried out in recent years.

Portretul vorbitorului de RL2 ca tânăr român (în străinătate). Studiul de față reprezintă o încercare de creionare a portretului unui vorbitor de limbă română în varianta ei de limbă străină – un vorbitor, însă, deloc obișnuit, care nu intră în categoriile deja atestate în literatura de specialitate și care conține, în sine, un paradox lingvistic: este vorba despre o categorie de studenți mai puțin obișnuită, dar tot mai numeroasă, de tineri emigrați, de origine română, vorbitori nativi de limba română ca limbă etnică/moștenită, care au parcurs întregul sistem școlar pre-universitar într-o altă țară și într-o altă limbă decât România/limba română și pe care îi întâlnim ca studenți înscriși la specializarea „limba și literatura română” la universități din străinătate, deci, implicit, ca limbă străină. Profilul lor este un profil aparte, destul de eterogen chiar și în cadrul grupului, de aceea extrem de interesant și de provocator pentru cel de la catedră. Procesul de creionare a unui portret schematic, tip, al unui astfel de student/vorbitor presupune o abordare obligatoriu interdisciplinară (lingvistică, sociolingvistică, psiholingvistică), iar completarea lui, din punctul de vedere al strategiilor și al metodologiei didactice rămâne, încă, un capitol deschis, în curs de redactare și de actualizare continuă. Menționez că toate datele și informațiile pe care se va baza analiza noastră sunt extrase din experiența personală de predare a limbii române în străinătate, în cadrul lectoratului de limba română de la Universitatea Sapienza din Roma, Italia și din cercetările proprii pe acest subiect întreprinse în ultimii ani.

Cuvinte-cheie: limbă maternă, heritage language, migrație, achiziție, învățare, limbă străină, predare

Article history: Received 23 January 2025; Revised 18 March 2025; Accepted 7 April 2025; Available online 10 June 2025; Available print 30 June 2025.