MARQUEURS PRÉSENTATIFS DANS DES INTERACTIONS INFORMELLES EN PORTUGAIS EUROPÉEN
DOI:
https://doi.org/10.24193/subbphilo.2018.2.17Keywords:
presentative markers, eis, é assim, informal conversation, European Portuguese.Abstract
Presentative markers in informal interactions in Europeen Portuguese. In European Portuguese, the presentative makers are not restricted to eis, which is found only in spoken political discourse or in formal written discourse. In informal oral conversations, if one would want to translate the Italian ecco and the French voici / voilà, one would use the Portuguese discursive marker é assim. The deictic origin might explain the pragmatic and discursive value of é assim: a topic introducer and a focal point. Other functions of é assim include interaction values typical of discursive markers: guiding the interlocutor to discourse sequences whose importance the speaker wishes to emphasize, reinforcement of assertive speech acts. In other contexts, this presentative marker invites the interlocutor to imagine a script so as to better understand the communicative intention of the speaker and jointly build the meaning. Despite its diverse origins, presentative markers function in a similar fashion in different Romance languages (Zafiu 2015b). We have analyzed occurrences of é assim in several oral corpora of informal conversations in European Portuguese, with the aim of identifying different structures in which this presentative marker appears and its corresponding values.
REZUMAT. Mărci prezentative în interacţiuni informale în portugheza europeană. În portugheza europeană, inventarul mărcilor prezentative nu se limitează la eis, care este prezent doar în discursul politic oral sau în discursul formal scris. În conversațiile informale, dacă cineva ar dori să traducă ecco (din italiană) sau voici / voilà (din franceză), ar trebui să utilizeze marca discursivă portugheză é assim. Originea deictică ar putea explica valoarea pragmatică și discursivă a expresiei é assim, anume aceea de a introduce un subiect sau de a constitui un punct focal. Alte funcții ale expresiei é assim includ valori interacționale tipice pentru mărcile discusive: ghidarea interlocutorului către secvențe discursive a căror importanță vorbitorul dorește să o sublinieze, întărirea actelor de vorbire asertive. În alte contexte, acest prezentativ invită interlocutorul să-și imagineze un scenariu pentru a înțelege mai bine intenția comunicativă a vorbitorului și pentru a construi sensul împreună cu acesta. În pofida originilor diferite, prezentativele funcționează în mod similar în mai multe limbi romanice (Zafiu 2015b). Am analizat ocurențe ale expresiei é assim în mai multe corpusuri de conversații informale în portugheza europeană, cu obiectivul de a identifica diferite structuri în care apare această marcă și valorile sale corespondente.
Cuvinte cheie: mărci prezentative, eis, é assim, conversaţie informală, portugheză europeană.
References
ALMEIDA, M. E., La deixis en portugais et en français. Éditions Peeters, Louvain Paris, 2000.
AUCHLIN, A., « Mais heu, pis bon, ben alors voilà, quoi!, marqueurs de structuration de la conversation et complétude », in Cahiers de linguistique française 2, 1981, pp. 141-160.
COSTA, J. et COSTA, A., O que é um advérbio?. Lisboa, Edições Colibri, 2001.
CUNHA, C. et CINTRA, L. F. LINDLEY, Nova Gramática do Português Contemporâneo. Porto, Figueirinhas, 1984.
DE CESARE, A. M., « L’italien ecco et les français voici, voilà. Regards croisés sur leurs emplois dans les textes écrits », in Langages, 184, 2011, pp. 51-67.
DE CESARE, A. M., « Gli impieghi di ecco nel parlato conversazionale e nello scritto giornalistico », in Ferrari, Angela / De Cesare, Anna-Maria. Il parlato nella scrittura italiana odierna. Riflessioni in prospettiva testuale. Bern, Berlin, Bruxelles, Frankfurt am Main, New York, Oxford, Wien, 2010, pp. 105-147.
DOSTIE, G. et PUSCH, C., « Présentation. Les marqueurs discursifs. Sens et variation », in Langue française, 154, 2007, pp. 3-12.
DUARTE, I. M. et PONCE DE LEON, R., « Los marcadores assim mesmo (mesmo assim) / asimismo en portuguès y en español », in Sarrazin, Sophie & Azzoppardi, Sophie, Langage et dynamiques du sens: Études de Linguistique ibéro-romane. Peter Lang, 2015, pp. 125-141.
FAGARD, B., « É vida, olha...: Imperatives as discourse markers and grammaticalization paths in Romance: A diachronic corpus study », in Languages in Contrast, 10 (2), 2010, pp. 245-267.
LOPES, A. C., « Eis: um dêitico apresentativo? », Communication au colloque en hommage à Óscar Lopes, Porto, Faculté des Lettres, 6 et 7 juin, 2017.
LOPES, A. C. M. et CARAPINHA, C., « Contributos para uma análise semântico-pragmática das construções com assim », in Cadernos de Linguística, 5, 2004, pp. 57-80.
LOPES, Ó., « Algumas peculiaridades do Português, e especialmente do portu¬guês europeu, que importam à teoria da semântica linguística universal », in Entre a palavra e o discurso. Estudos de Linguística 1997-1993. Porto, Campo das Letras, 2005, pp.15-40.
MARTIN ZORRAQUINO, M. A. et J. PORTOLES, « Los marcadores del discurso », in I. Bosque & V. Demonte (Eds.), Gramática Descriptiva de la Lengua Española, Madrid, Espasa Calpe, vol. III, 1999, pp. 4051-4213.
MOREL, M.-A. et DANON-BOILEAU, L., Grammaire de l’intonation. L’exemple du français. Paris: Ophrys, 1998.
NØLKE, H., « Connectors in a cross-linguistic perspective », in Languages in Contrast 7:2, 2007, pp. 167–183.
OPPERMANN-MARSAUX, E., « Les origines du présentatif voici/voilà et son évolution jusqu’à la fin du XVIe siècle. », in Langue Françise 149, 2006, pp. 77-91.
PORHIEL, S., « The presentative voici/voila – Towards a pragmatic definition », in Journal of Pragmatics 44, 2012, pp. 435-452.
RABATEL, A., « Valeurs énonciative et représentative des présentatifs C’EST, IL Y A,VOICI/VOILA: effet point de vue et argumentativité indirecte du récit », in Revue de Sémantique et Pragmatique, 2001, pp. 43-74.
ZAFIU, R., « Presentative markers in old Romanian: divergent changes in the syntactic and pragmatic uses of adică and iată », in G. Pană Dindelegan, R. Zafiu, A. Dragomirescu (ed). Diachronic Variation in Romanian. Cambrige Scholars Publishing, 2015a, pp. 426-453.
ZAFIU, R., « Les présentatifs dans les langues romanes: convergences et divergences », in O. Loureda, Booklet de résumés du IV Coloquio Internacional Marcadores del Discurso en las lenguas románicas: un enfoque contrastivo, 6 a 9 de mayo de 2015, Universität Heidelberg, 2015b, pp. 36-37.
ZAMORA MUÑOZ, P., « Usos de ecco en el italiano hablado contemporáneo », in Cuadernos de Filología Italiana, nº extraordinario, 2000, pp. 949-966.
Corpus
CAMÕES, L. de, Os Lusíadas. Porto: Porto Editora, 2005.
CAMÕES, L. de., Les Lusiades, traduction de Roger Bismut, ed. Fundação Calouste Gulbenkian, Lisboa, 1992.
CARVALHO, A. M., Que importa a fúria do mar. Lisboa: Teorema, 3e ed. [1e 2013], 2014.
CETEMPúblico http://www.linguateca.pt/cetempublico/.
C-ORAL-ROM.
Corpus de Referência do Português Contemporêno http://www.clul.ul.pt/pt/recursos/183-reference-corpus-of contemporary-portuguese-Corpus.
DAVIES, M. & M. FERREIRA, Corpus do Português: 45 million words, 1300s-1900s, 2006. Disponible en ligne http://www.corpusdoportugues.org.
HALPERN, M. « É assim: este é um texto sobre bengalas e tiques linguísticos, tipo, estás a ver, ok, então vá », in Visão, 9/03/2012.
Perfil sociolinguístico da Fala bracarense. https://sites.google.com/site/projectofalabracarense.
Downloads
Published
How to Cite
Issue
Section
License
Copyright (c) 2018 Studia Universitatis Babeș-Bolyai Philologia
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial-NoDerivatives 4.0 International License.
