“ISCREVU ESTA CARTA SO PARA BOSEMESE SABER”: A DEIXIS SOCIAL EM CARTAS ROMENAS E PORTUGUESAS DA GRANDE GUERRA
DOI:
https://doi.org/10.24193/subbphilo.2022.4.22Keywords:
Portuguese Address Forms; Romanian Address Forms; Epistolary Writing; War Letters; World War IAbstract
“I am writing this letter only for you to know”: Social Deixis in Romanian and Portuguese Letters from the Great War. This paper analyses the use of address forms in letters from World War I written by Romanian and Portuguese soldiers, with the objective of comparing the discursive configuration of the interlocutive distance (Carreira 1997) in the two languages. The analysis, based on online and printed corpus reveals systematic similarities between the two languages concerning nominal address forms: the frequent use of intensity markers (possessives, qualificative adjectives, vocatives, diminutives) to express affection towards the recipients. There are differences concerning the use of pronominal address forms. Parent-son relationships are asymmetrically constructed in both cultures, which is reflected by the use of intermediary pronouns você and dumneata, but in husband-wife correspondence only the pronoun tu is used in Portuguese, while in Romanian letters both tu and dumneata appear. In the correspondence between friends and colleagues there are some differences: the pronoun tu is used exclusively in Portuguese, while in Romanian there is an alternation between tu and dumneata. Overall, this study shows that interlocutive distance was higher in Romanian than in Portuguese at the beginning of the 20th century.
Article history: Received 15 September 2022; Revised 12 November 2022; Accepted 21 November 2022; Available online 20 December 2022; Available print 30 December 2022.
REZUMAT. “Scriu scrisoarea aceasta numai ca să știi”: deixisul social în scrisori românești și portugheze din Marele Război. Articolul analizează folosirea formelor de adresare în scrisori din Primul Război Mondial redactate de soldați români și portughezi, cu scopul de a compara configurarea discursivă a distanței interlocutive (Carreira 1997) în cele două limbi. Analiza bazată pe corpusuri online și tipărite arată asemănări sistematice între cele două limbi în ce privește formele nominale de adresare: folosirea frecventă a mărcilor de intensitate (posesive, adjective calificative, forme vocative, diminutive) pentru exprimarea afecțiunii față de destinatari. Sunt însă diferențe în folosirea formelor pronominale de adresare. Relațiile dintre părinți și fii sunt construite asimetric în ambele culturi, ceea ce se reflectă în folosirea pronumelor intermediare você și dumneata. Însă în corespondența dintre soți, este folosit doar pronumele tu în portugheză, în timp ce în română se folosesc pronumele tu și dumneata. În corespondența dintre prieteni sau colegi sunt diferențe: doar pronumele tu este folosit în portugheză, în timp ce în română este o alternanță între tu și dumneata. Ca o concluzie generală, acest studiu arată că distanța interlocutivă era mai mare în română decât în portugheză la începutul secolulul XX.
Cuvinte-cheie: forme de adresare în portugheză; forme de adresare în română, scriere epistolară; scrisori de război; Primul Război Mondial
References
Adam, Jean-Michel (2017), Les textes : types et prototypes. 4ª edição. Paris : Armand Colin.
Albert, Carmen (2014), “Scrisori din marele război. Corespondența unui soldat de pe frontul din Galiția”, Banatica, 24(2): 461-478.
Babeu, Ana-Carina (2014), “Corespondenţa lui Ianăş Ciortan din Luncaviţa în perioada primului război mondial”, Banatica, 24(2): 479-484.
Beyrer, Arthur (1979), “Adresare inversă în românește?”, Limba română, XXVIII(1): 91-94.
Bichicean Gheorghe & Florin Emil Mardale (2020), “Corespondență de pe frontul românesc în primul război mondial”, Acta Marisiensis. Seria Historia, 2: 53-58.
Carreira, Maria Helena Araújo (1997) Modalisation linguistique en situation d’interlocution : proxémique verbale et modalités en portugais. Louvain/Paris: Éditions Peeters.
Cepraga, Dan Octavian (2020), “L’edizione delle lettere versificate dei soldati romeni tra filologia e folclore: Appunti di metodo”, Transylvanian Review, XXIX. Supplement 1: 217-228.
Cintra, Luís F. Lindley (1972/1986), Sobre “formas de tratamento” na língua portuguesa. Lisboa: Livros Horizonte.
Faur, Florica (2018), “Corespondență de front în Primul Război Mondial. Valori etice și morale”, in Sinaci, Maria, Cristian Măduţ (eds) Comunicare, cultură şi societate. De la teorie la practica. Culegere de studii, VOL. II, Budapest: Trivent Publishing, 15-24.
Housiel, Sylvie (2014), Dire la guerre. Le discours épistolaire des combattants français de 14-18, Limoges : Lambert-Lucas.
Levinson, Stephen C. (1983), Pragmatics, Cambridge: Cambridge University Press.
Lyons, Martyn (2003), “French Soldiers and Their Correspondence: Towards a History of Writing Practices in the First World War”, French History, 17(1): 79-95.
Manole, Veronica (2012), “Formas pronominais de tratamento: análise comparativa português/romeno”, Studia Universitatis Babeş-Bolyai. Philologia, LVII(1): 237-248.
Marques, Isabel Pestana (2016), Das trincheiras, com saudade. A vida quotidiana dos militares portugueses na Primeira Guerra Mundial. 3ª edição, Lisboa: A Esfera dos Livros.
Meneses, Felipe de Ribeiro (2000), “All of Us are Looking Forward to Leaving’: The Censored Correspondence of the Portuguese Expeditionary Corps in France, 1917–18”, European History Quarterly, 30(3): 333-355.
Merlan, Aurelia (2011), “História dos sistemas de tratamento do português europeu e do romeno”, in Arden, Mathias, Christina Märzhäuser & Benjamin Meisnitzer (eds) Linguística do Português: Rumos e pontes, München: Meidenbauer, 185-208.
Moura, Maria Lúcia de Brito, (2013) “Madrinhas de guerra”, in Castro, Zília Osório de e João Esteves (dir.) Feminae. Dicionário Contemporâneo, Lisboa: Comissão para a Cidadania e a Igualdade de Género, 478-480.
Nascimento, Fernanda do Bacelar (2020), “Formas de tratamento”. Raposo, Eduardo Paiva Buzaglo et alii (eds.), Gramática do Português, vol. III, Lisboa: Fundação Calouste Gulbenkian, 2701-2732.
Negru, Anemari Monica (2019), Viața pe front în scrieri personale, Târgoviște: Cetatea de Scaun.
Oliveira, Maria José (2017), Prisioneiros Portugueses da Primeira Guerra Mundial Frente europeia - 1917/1918. Lisboa: Saída da Emergência.
Pop, Laura (2018), “Prea mult ai mei doriți părinți..., scrisori inedite din Primul Război Mondial, trimise de Iacob Matei din Chiherul de Jos”, Anuarul Institutului de Istorie “George Bariţiu” – Series Historica, 57: 141-171.
Renzi, Lorenzo (1968), “Mamă, tată, nene ecc: il sistema delle allocuzioni inverse in romeno”, Cultura neolatina, 28: 89-99
Rodrigues, Henrique (2015), “O bilhete-postal na primeira guerra mundial, uma fonte a explorar”, in Pereira, Gaspar Martins et al (eds) A Grande Guerra (1914-1918): problemáticas e representações, Porto: CITCEM – Centro de Investigação Transdisciplinar «Cultura, Espaço e Memória», 143-166.
Roynette, Odile (2010), Les mots des tranchées : L’invention d'une langue de guerre 1914-1919, Paris : Armand Colin. Edição Kindle.
Roynette, Odile et alii (eds) (2017), La langue sous le feu : mots, textes, discours de la Grande Guerre. Presses Universitaires de Rennes. Disponível em linha: https://hal.archives-ouvertes.fr/hal-03051190/document
Sgroi, Salvatore Claudio (2008), “Le vocatif et l’allocution inverse en italien”, in Carreira, Maria Helena Araújo (dir.), ‘Mignonne, allons voir si la rose’ : Termes d'adresse et modalités énonciatives dans les langues romanes, Travaux et Documents, 40, Saint Denis, Université Paris 8, 367-390.
Corpora
*** FLY Forgotten Letters Years 1900-1975. Cartas esquecidas. Centro de Linguística da Universidade de Lisboa. Lisboa. http://fly.clul.ul.pt/index.php
Florian, Mirela (2018), Scrisori de pe front, 2ª edição, București: Martor.
Downloads
Published
How to Cite
Issue
Section
License
Copyright (c) 2022 Studia Universitatis Babeș-Bolyai Philologia
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial-NoDerivatives 4.0 International License.
