The City as an Ideological Palimpsest: Reactualizing the Middle Ages and Colloquial Nationalism in the Urban Toponymy of Cluj-Napoca

Abstract

This study investigates the construction of national identity in contemporary Romania through the lens of critical toponymy, proposing the concept of colloquial nationalism to describe the tacit, everyday acceptance of nationalizing practices. Focusing on the municipality of Cluj-Napoca, we analyze the city as an ideological palimpsest, where the city-text has been successively rewritten by shifting political regimes—from the Austro-Hungarian period to the Interwar era, Communism, and the post-1989 transition. The research highlights how administrative power instrumentalizes the Middle Ages to legitimize current political narratives. We analyze the spatial displacement of historical figures from the city center (intramuros) to peripheral neighborhoods, and their substitution with the names of historians—a trend suggesting a preference for the creators of the historical narrative over the historical actors themselves. By decoding these hodonymic shifts, the article demonstrates how urban nomenclature serves as a tool for power, generating a "nationalism of disillusionment" where lived history diverges from the official, written history inscribed on the city streets.

Rezumat: Acest studiu investighează construcția identității naționale în România contemporană prin lentila toponimiei critice, propunând conceptul de naționalism colocvial pentru a descrie acceptarea tacită, cotidiană, a practicilor naționaliste.
Concentrându-se asupra municipiului Cluj-Napoca, lucrarea analizează orașul ca pe un palimpsest ideologic, în care textul urban a fost rescris succesiv de regimuri politice schimbătoare – de la perioada austro-ungară la epoca interbelică, comunism și tranziția post-1989. Cercetarea evidențiază modul în care puterea administrativă instrumentalizează Evul Mediu pentru a legitima narativele politice actuale. Analizăm dislocarea spațială a figurilor istorice din centrul orașului (intramuros) către cartierele periferice și substituirea acestora cu numele unor istorici – o tendință ce sugerează o preferință pentru creatorii narațiunii istorice în detrimentul actorilor istorici înșiși. Prin decodarea acestor mutații odonimice, articolul demonstrează cum nomenclatura urbană servește drept instrument al puterii, generând un „naționalism al deziluziei” în care istoria trăită diverge de istoria oficială, scrisă, înscrisă pe străzile orașului.

Cuvinte-cheie: toponimie urbană, palimpsest ideologic, naționalism colocvial, Cluj-Napoca, odonimie, politicile memoriei