Adopting the Medusa motif in Sarmatian contexts: cultural transfers and apotropaic functions in Barbaricum

Abstract

The Medusa motif, widely known in the Greco-Roman world for its apotropaic function, is also attested in the Sarmatian milieu of the Carpathian Basin and neighbouring regions, a cultural environment strongly influenced by the Greco-Roman poleis of the Black Sea and the Roman provinces of the Lower Danube. The analysis of the archaeological contexts, however, suggests that these representations were not randomly adopted, but selectively integrated into rich funerary assemblages, particularly female burials. This study examines the corpus of discoveries (brooches with anthropomorphic intaglios and beads depicting Medusa-type imagery), discusses the origin and circulation of the motif, and proposes its interpretation as a preferred element within an apotropaic symbolic system characteristic of the “barbarian” milieu between the 1st and 3rd centuries AD.

Rezumat: Motivul Medusei, bine cunoscut în lumea greco-romană pentru funcția sa apotropaică, este atestat și în mediul sarmatic din Bazinul Carpatic și din regiunile învecinate, un cadru cultural puternic influențat de orașele greco-romane de la Marea Neagră și de provinciile romane de la Dunărea de Jos. Analiza contextelor arheologice sugerează însă că aceste reprezentări nu au fost adoptate aleatoriu, ci integrate selectiv în ansambluri funerare bogate, în special în morminte feminine. Acest studiu examinează corpusul descoperirilor (fibule cu intalii antropomorfe și mărgele cu reprezentarea Medusei), discută originea și circulația motivului și propune interpretarea acestuia ca element preferențial în cadrul unui sistem simbolic apotropaic caracteristic mediului „barbar” în secolele I–III p. Chr.

Cuvinte-cheie: sarmați, Medusa, bijuterii, morminte, secolele I–III p. Chr.