THE ANTHROPOGENIC TOURISM POTENTIAL AND ITS CAPITALIZATION POSSIBILITIES IN IARA-HĂȘDATE BASIN
DOI:
https://doi.org/10.24193/subbgeogr.2019.1.05Keywords:
anthropogenic tourist resources, types and forms of tourism, rural tourism, cultural tourism, Iara-Hășdate BasinAbstract
The paper deals with the anthropogenic tourism resources of Iara-Hășdate Basin, which are the result of the combining effect of history, development of human civilization and typology and traditions of ethnic groups inhabiting the basin. The result is a unique cultural heritage belonging to both material and spiritual legacy, with visible attractive products for tourism materialized mostly in architecture, clothing, customs, music and gastronomy. The historical evolution of the area is reflected not only by culture, traditions and attitudes of the people towards lifetime events, but also by the relatively high number of tourism attractions from different historical periods, generating iconic architectural, historical and religious landmarks. Considering the complexity of tourism resources available in Iara-Hășdate Basin, there are multiple types of tourism offered by the area. Existing natural conditions favor various forms of recreational mountain tourism from traditional winter leisure tourism, hiking and hunting tourism to more extreme ones like mountain climbing, caving and extreme tourism. The rich historical cultural heritage of the studied area offers very good premises for the development of various cultural tourism forms, mostly rural and religious tourism. The results of tourism resources assessment can be used to coordinate tourism development strategies for a superior endorsement and to better prioritize tourism related policies with a focus on economic development, land use management, territorial identity and environmental quality.References
Bodea, V. (2009), Hăşdate: studiu monografic, Edit. Arcadia Media, Cluj-Napoca.
Buta, I., Idu, P.D., Edroiu, N. (1980), Cluj. Ghid turistic al judeţului, Edit. Sport-Turism, Bucharest.
Cândea, Melinda and Simon, Tamara (2006), Potenţialul turistic al României, Edit. Universitară, Bucharest.
Cazes, G. (1992), Fondements pour une géographie du tourisme et des loisirs, Edit. Bréal, Paris.
Ciangă, N. (1997), Turismul în Carpaţii Orientali: Studiu de geografie umană, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
Ciangă, N. (2007), România. Geografia turismului, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
Cinezan, V. (2011), Ciurila - microunivers transilvan, Edit. Eikon, Cluj-Napoca.
Cocean, P. (1996), Geografia turismului, Edit. Caroo, Bucharest.
Cocean, P., Dezsi, Şt. (2005), Prospectare şi geoinformare turistică, Edit. Presa Universitară Clujeană, 2nd revised edition, Cluj-Napoca.
Cocean, P., Dezsi, Şt. (2009), Geografia turismului, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
Consiliul Judeţean Cluj, Harta Digitală a Judeţului Cluj, available at http://www.cjcluj.ro/, last accessed on: 27 February 2019.
Consiliul Judeţean Cluj, Judeţul Cluj, available at http://www.cjcluj.ro/judet/, last accessed on: 27 February 2019.
Copilu Cheatra, V. (1989), Iara, Edit. Dacia, Cluj-Napoca.
Dezsi, Şt. (2006), Patrimoniu şi valorificare turistică, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
Enciclopedia României, Portul popular din Transilvania, available at: http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Portul_popular_din_Transilvania, last accessed on 27 February 2019.
Gergely, E. (2002), Tureni: studio monografic, Edit. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.
Gergely, E., Luca E. (2004), Iara: studio monografic, Edit. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.
Ghinoiu, I. (2003a), Atlasul etnografic român, Volumul I: Habitatul, Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”, Edit. Academiei Române, Bucharest.
Ghinoiu, I. (2003b), Sărbători şi obiceiuri. Vol. III: Transilvania, Edit. Enciclopedică, Bucharest.
Ghinoiu, I. (2005a), Atlasul etnografic român, Volumul II: Ocupaţiile, Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”, Edit. Academiei Române, Bucharest.
Ghinoiu, I. (2005b), Comoara satelor: calendar popular, Edit. Academiei Române, Bucharest.
Ghinoiu, I. (2011), Atlasul etnografic român, Volumul IV: Portul şi arta populară, Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”, Edit. Academiei Române, Bucharest.
Glăvan, V. (2000), Turismul în România, Edit. Economică, Bucharest.
Ielenicz, M., Comănescu, Laura (2013), Turism, teorie şi metodologie, Edit. Universitară, Bucharest.
Institutul de Memorie Culturală, Lăcaşuri de cult din România - Baza de date online, available at http://www.cimec.ro/Monumente/LacaseCult/default_ro.htm, last accessed on: 27 February 2019.
Institutul Naţional al Patrimoniului, Lista Monumentelor Istorice 2015. Judeţul Cluj, Anexă la Ordinul Ministrului Culturii nr. 2.828/2015, pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul Ministrului Culturii şi Cultelor nr. 2.314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată, şi a Listei monumentelor istorice dispărute, cu modificările ulterioare din 24.12.2015, Ordin publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 113 bis, 15.02.2016, available at http://patrimoniu.gov.ro/ro/, last accessed on: 27 February, 2020.
Lăzărescu, L. (2006), Mărtineşti, vechiul meu sat transilvan, Edit. Polidava, Deva.
Luca, Minodora Susana (2007), Băişoara – locul sufletului nostru, Edit. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj- Napoca.
Mac, I. (1992), Geografie turistică generală, Universitatea Independentă Dimitrie Cantemir, Sibiu.
Minciu, Rodica (2004), Economia turismului, 3rd edition, revised and completed, Edit. Uranus, Bucharest.
Mititean, R., Kadar, A. (1996), Zona turistică Băişoara şi masivul Muntele Mare: ghid turistic, Edit. Fundaţia Soros pentru o Societate Deschisă, Bucharest.
Moldovan, C, Dezsi, Şt., Rusu, R., Man, T., Dolean, E.B. (2017), The natural environment and tourism potential of Iara-Hăşdate Basin, Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Geographia, Vol, 62, No. 1, pp. 105-124.
Morariu, T., Savu, Al. (1970), Judeţul Cluj, Edit. Academiei Republicii Socialiste România, Bucharest.
Muntele, I., Iaţu, C. (2003), Geografia turismului: concepte, metode şi forme de manifestare spaţio-temporală, Edit. Sedcom Libris, Iaşi.
Negucioiu, A., Teodor, P., Edroiu, N. (1980), Cluj. Judeţele Patriei. Monografie, Edit. Sport- Turism, Bucharest.
Neguţ, S. (2003), Geografia turismului, Edit. Meteor Press, Bucharest.
Pop, Gr.P. (2007), Judeţul Cluj – Judeţele României, Edit. Academiei Române, Bucharest.
Pop, I.A., Danciu, M. I., Cocean, P., Luţaş, Mihaela (2008), Judeţul Cluj, Consiliul Judeţean Cluj, Edit. Tribuna, Cluj-Napoca.
Pop, I.A., Porumb, M., coord. (2006), Patrimoniul natural şi cultural al României: Munţii Apuseni, Institutul Cultural Român, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca.
Răcăşan, Bianca Sorina (2014), Types and forms of tourism based on natural and anthropic tourist resources in Apuseni Mountains. Case study: Rural Mountain Area of Cluj County, Geographica Timisiensis, Vol. XXIII, No. 2, pp. 5-26.
Răcăşan, Bianca Sorina (2015), Prospecting Event Tourism within the Rural-Mountain Area of Cluj County by means of Online Promotion, Journal of Settlements and Spatial Planning, Special Issue, No. 4, pp. 199-209.
Răcăşan, Bianca Sorina, Potra, Alexandra Camelia, Găman, G. (2016), Tourism Potential Value Assessment Model for Rural-Mountain and Boundary Contact Areas. Case Study: Cluj County, The District of Ciceu and the Balneary Area of Bacău County (Romania), Journal of Environmental and Tourism Analyses, Vol. 4, No. 1, pp. 74-96.
Snak, O. (1976), Economia şi organizarea turismului, Edit. Sport-Turism, Bucharest.
Surd, V. (2013), Miceşti (Micuş) un sat transilvănean, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
Vana, C. (2003), Cacova Ierii: studiu monografic, Edit. Boema, Turda.
Vişinescu, V., Bujor, Mariana (2013), Petreştii de Jos: un colţ de ţară românească: Vatra folclorică şi spaţiul păstrării fiinţei naţionale, Edit. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.
Vişinescu, V., Lechinţan, V. (2002), Petreştii de Jos: studiu monografic, Edit. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.
*** (2005), Planul de Dezvoltare a Judeţului Cluj. Studiu sectorial–Turismul. Proiect nr. 12899/2005, Academia Română– Filiala Cluj. Colectivul de Geografie, Cluj-Napoca.
* * (2011), Strategia de Dezvoltare a Județului Cluj pentru perioada 2014-2020, document written during the project „Elaborarea Strategiei de Dezvoltare a Judeţului Cluj pentru perioada 2014‐2020”, Code SMIS 12836, financed from the European Social Fund, by means of Operational Programme Administrative
Downloads
Published
How to Cite
Issue
Section
License
Copyright (c) 2019 Studia Universitatis Babeș-Bolyai Geographia
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial-NoDerivatives 4.0 International License.
©Studia Universitatis Babeş-Bolyai Geographia. Published by Babeș-Bolyai University.